Termoizolarea naturala cu perlit

62 Comentarii

imagine articol perlit

In cercetarea mea despre materiale de constructie si izolare am descoperit caramizile ceramice care au incorporate in golurile din interior diverse materiale termoizolatore, printre care: vata minerala bazaltica, polistiren grafitat si perlit.

La ultima editie a targului constructorilor de la Romexpo am descoperit un stand interesant, cel al firmei Procema, unde am discutat cu domnul Claudiu Somacescu despre utilizarea perlitului in caramizile ceramice, i-am spus ca am gasit la vanzare pe piata din Germania caramizi cu perlit incorporat, ca o alternativa domnul Claudiu mi-a sugerat turnarea pur si simpla a perlitului in golurile din interiorul caramizilor pentru imbunatatirea rezistentei termice a peretelui, idee care m-a intrigat, ulterior am cautat informatii despre imbunatatirea termica pe care o poate aduce perlitul si despre care am scris mai jos in pagina.

caramida ceramica cu perlit Poroton T7

Caramida ceramica cu perlit Poroton T7, U=0,14, cu o latime de 49 cm se pot construi pereti de casa pasiva

Ce este perlitul?

Perlitul este un material natural (sticla vulcanica) care are un continut ridicat de apa, se formeaza natural si are proprietati de expandare foarte bune cand este incalzit suficient.

La temperaturi de 850-900 grade C apa care este prinsa in structura sa se transforma in vapori care scapa si creeaza expandarea materialului de 7-16 ori (comform paginii Wikipedia, pe pagina Asociatiei Internationale de Perlit se mentioneaza o expandare si de 20 de ori).

Aceasta modificare fizica il transforma intr-un termoizolator bun si usor.

Perlitul este un material versatil si sustenabil, care este minat si procesat cu un impact neglijabil asupra mediului. Aproape 65% din perlitul produs astazi este consumat de industria de constructie.

Proprietatile lui de izolare termica si acustica (dar si greutatea mica) fac din perlit un material excelent pentru crearea de caramizi. Perlit-ul sau perlita este un material foarte folositor pentru izolarea termica, 70% din rezervele lumii sunt localizate in Turcia, in tara aveam o cariera in care se mineaza perlitul in apropiere de Satu Mare, alte depozite destul de importante se gasesc in Ungaria si Bulgaria.

Caramizi rezistente la temperaturi ridicate se pot produce adaugand perlit in lutul conventional utilizata la producerea de caramizi clasice. Din informatiile pe care   le-am gasit despre producerea acestor caramizi, cel mai bun mix a fost determinat la 30% perlit, e bine de stiut, in eventualitatea in care doresti sa iti produci caramizile.

Perlitul ofera urmatoare beneficii:

  • Performanta termica superioara
  • Non combustibil
  • Rezistenta pana la 4 ore in foc
  • Este usor si durabil

Pret perlit

Pretul perlitului (~50$ tona ne expandat, pret piata internationala obtinut din pagina Wikipedia) si abundenta rezervelor au constituit oportunitati de utilizare in multe aplicatii comerciale.

In constructii este utilizat in tencuieli usoare, in betoane termoizolatore, fonoizolatoare, sape si mortare, in izolarea peretilor, in horticultura, la filtrarea berii si in multe alte situatii, de exemplu:

  • Pat granular pentru termoizolare si fonoizolarea pardoselilor si teraselor
  • Inlocuieste mai economic si rapid sistemul dublustratificat, format din sapa densa si polistiren extrudat
  • Suport pentru membrane hidroizolante
  • La fundatiile caselor
  • La izolarea piscinilor
  • La izolarea tevilor pe sub pamant in termobeton
  • La turnare sapa radianta pentru incalzirea in pardoseala
  • Acoperisuri verzi
  • Mortare (grosime de aplicare 0,5-5cm) pentru peretii exteriori dar si interiori
mortar cu perlit

Mortar cu perlit

Tencuieli termoizolatoare cu perlit

Tencuielile cu perlit sunt mortare usoare create prin mixarea perlitului cu ciment si alti adezivi. Odata ce se usuca mixtul este destul de solid dar foarte usor (de 5-6 ori mai usor decat o tencuiala obisnuita), in aditie la aceasta calitate au si o conductivitate termica buna ~ 0.1 W/mK(materialul din care se realizeaza tencuiala termoizolanta perlitica are o conductivitate termica de 0,06 W/mk)

perete cu tencuiala de perlit

Perete pe care s-a aplicat o tencuiala usoara cu perlit, ~4 cm grosime

Aplicarea mortarului este indicata sa se faca manual, pentru ca prin aplicarea cu ajutorul unei masini mortarul va fi compresat prea mult, crescand astfel necesarul de material cu ~20%.

Fiindca este creat cu materiale usoare, termo mortarul are o porozitata crescuta, daca este zgariat la suprafata se sfaramiteaza, de aceea se ranforseaza cu adeziv si plasa de armare.

Pretul unui metru cub de tencuiala perlita este de ~1300lei(pret maxim), o tencuila cu o grosime de 5cm ar costa ~65lei/mp, cu siguranta pretul este putin mai mic pe mp la tencuiala pusa in opera (pentru ca materialul se amesteca cu apa intr-un anumit procent).

Termoizolarea interioara a peretilor

interior perete umplut cu perlit

Interior perete umplut cu perlit expandat

Conform studiului Asociatiei Internationale a Perlitului, mai multi pereti construiti din caramizi cu doua goluri mari, de grosimi diferite au fost umpluti cu perlit, peretii umpluti cu perlit au obtinut o imbunatatire a transmitentei termice intre 30 si 65% (in functie de grosimea peretelui), s-a constatat ca densitatea umpluturii de perlit nu a influentat transmitenta termica U decat intr-o proportie mica de 5%, deasemenea s-a masurat si "asezarea" stratului de umplutura dupa o perioada de 235 de zile de la turnarea umpluturii, diferenta constata a nivelului stratului de perlit intr-o coloana de 6 metri a fost de doar 0,41%, masuratori ulterioare au arata ca "asezarea" a incetat si alte modificari dimensionale nu au mai aparut.

performanta pereti umpluti cu perlit

Performanta termica a peretilor umpluti cu perlit

caramizi cu doua goluri umplute cu perlit

Blocuri de ciment umplute cu perlit

Pretul unui metru cub de perlit care ar putea fi utilizat la umplerea golurilor este de ~200lei+TVA   (pret maxim).

In concluzie perlitul este un material termozilator bun la o multitudine de aplicatii, mai ales cel care se poate utiliza la umplerea golurilor si la crearea de paturi termoizolante.

Tu cum il vei utiliza?

Despre autor

Bogdan Livinti

Am fost norocos sa am o inclinatie spre lucrurile tehnice, astfel s-a format o stransa legatura in special cu domeniul izolatiilor termice si in general al constructiilor de case pasive. Dupa dedicarea a catorva luni spre ani (acum) studiului sistemelor care formeaza o casa a urmat acreditarea de catre Institutul de Case Pasive din Germania. Astfel mi-am rotunjit expertiza in domeniul executiei riguroase a constructiilor caselor pasive. Misiunea mea este de a educa si ajuta cat mai multi proprietari sa-si transforme casa in caminul mult dorit.

  • hmmm, deci daca iei o caramida cu celule mari si conductivitate mica, cum e Porotherm Robust 30 cu nut si feder 0,207 W/mK. Apoi faci din tabla sau placaj o unealta ca un ghidaj de turnat pe forma acelei caramizi, care permite si presarea de sus in jos cu un “piston” potrivit, faci si un cancioc potrivit fix la cantitate, si cam aia ar fi. Perlitul e sub 6 mm grosier

    • Da..,cam asta ar fi ideea, perlitul ar trebui sa curga in fiecare gol intr-o cantitate precisa si ulterior sa apesi cu o matrita pentru presare.

  • m-am mai gandit. Nu e chiar asa simplu: ca sa ai o izolatie buna de la Perlit, ar trebui camerele sa fie mari. Si atunci caramida nu mai are 7.5 N/mm2 ca sa fie portanta, dealtfel ma uit ca celebra Porotherm cu perlit e de numai 5 N/mm2.
    In plus, 240 RON / MC sa zicem ca ajunge pentru 3 MC caramida, de dragul calculului. Asta inseamna vreo 10 MP zidarie de 30, deci 24 lei adaugati pe MP, adica 2.7 lei pe caramida. Iar asta, testele arata, ca imi imbunatateste caramida cu 25-50%. La celula mica, o fi 25%. Pai daca iau una de 3 lei si mai pun 2.75 deja depaseste pretul de o caramida mult mai buna, care iese tot acolo fara deranj 🙂
    Si atunci ce fac, o iau pe aia mai buna si pun perlit in ea ? nu pot, ca aia buna are celule mici-mici …
    Concluzia mea, daca poti sa pui mana pe niste perlit moca/ieftin, nu strica, inghesui in caramizi, bagi in shapa si tencuiala … dar altfel e cam inutil, sint optiuni comerciale similare la pret fara deranj.

    • Da, asa e, nu e simplu, salvasem niste tipuri de caramizi cu goluri mari in Evernote, le caut maine. Un model de caramida potrivita ar fi asta TermoPlus care are incorporat vata bazaltica si pe care s-o umplem cu perlit, dar dimensiunea nu este suficienta pentru un perete cu un nivel de izolare buna.

    • Am citit cu cateva zile in urma interviul. Sunt unii care injecteaza cu EPS, am gasit si bca cu poliuretan parca produs cred de H+H.

    • Si spuma poliuretanica poate fi introdusa in caramizi la punerea in opera(daca incercati asa ceva sa utilizati masca speciala, pentru ca se elibereaza izocianati).

    • Poliuretanul se degradeaza in timp (daca nu este izolat ermetic) si isi pierde proprietatile termoizolante. Gazele degajate sunt toxice..

  • Bună,

    Recomandați perlita pentru izolarea unei case vechi din cărămidă simpla?
    Eventual să fie folosit și la interior acest perlit, pentru o izolație cât mai bună?

    Casa este veche, încălzire cu centrala termica pe lemne și calorifere.

    Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră.

    Mulțumesc,

    Florin

    • Salut Florin,

      Depinde de modul in care doresti sa o utilizezi, te referi doar la izolarea peretilor exteriori?
      Spune-mi cum la ce solutie tehnica te-ai gandit.

      • Bună Bogdan,

        Mă gândesc că am putea izola cu perlit prin :
        1) folosirea in tencuiala exteriara;
        2) folosirea în sapă autonivelanta, asta în podul casei.
        Sigur se naște întrebarea dacă ar fi o izolație mai eficienta așa sau să folosim vată bazaltica în locul perlitei?

        Mulțumesc

        Florin Ardelean

        • Salut Florin,

          Podul ar fi mai bine sa-l izolam cu celuloza de exemplu, este mai ieftina si are o masa termala mai buna decat vata bazaltica.
          La exterior s-ar putea aplica un strat de mortat cu perlit in grosime de 4cm.

          Toate bune,

          Bogdan

  • Buna.

    Nu sunt specialist in constructii.Caut o solutie pentru
    pentru izolatia unei sarpante la o casa din lemn care sa nu fie atacata de soareci.Izolatia cu vata minerala sau polistiren este raiul soarecilor. Citind despre perlita m-am gandit ca o solutie ar fi perlita granule,uscata ,sub forma unui pat gros de 10 cm,sau chiar mai mult asezat pe OSB batut pe structura de lemn. Exista o idee in popor ca soarecele nu sapa intr-o structura instabila ca nisipul sa zicem.Atunci m-am gandit ,citind aici ,la perlita expandata,granule.OSB-ul il bat sub capriori iar deasupra intre ei pun perlita.Pe capriori bat sipcile apoi tabla tip lindab sau tigla. Ce spuneti de ideea asta?

    • eu lucrez oarecum in domeniu, la realizarea de acoperisuri si fatade ventilate si ma confrunt des cu aceste probleme. solutie e foarte simpla: trebuie sa va asigurati ca nu exista nici o zona, gaura prin care sa patrunda inauntru ïnamicii”. exista profil de soclu, tabla perforata pentru zonele cu ventilatie din care poti face orice fel de forma si sa acoper orice zona, si nu numai la soareci, chiar si pentru insecte si pasari. Eu nu prea agreez plasa perforata din plastic intrucat e destul de usor de ros de soareci. orice tip de material veti folosi ca si termoizolatie sau in orice alta zona a casei, daca intra e “la revedere”. nu rezolvati nimic atata timp cand el isi face trasee si reuseste sa comprime materialul (comprimare usoara). trebuie tinut afara, nu inventat materiale in care sa nu stea. scuze daca am raspuns neinvitat.

    • Te invit sa detaliezi.

      Rezistenta e mai mult decat necesara, dar daca ar fi sa ne raportam la fricile generale ale romanilor orice material care nu are rezistenta la foc infinita este destituit…

      • relax. stiu ca Perlitul e in Clasa A1 de rezistenta la foc, deci are coeficient Figra sub 0.15 si nu produce flashover. e un material cu foarte bune calitati. coeficientul termic mai mic se poate corecta din grosimea stratului. nu inteleg insa rezistenta de 4 ore la foc.

        • Depinde de utilizarea lui, in general este cunoscut in tencuieli pentru pereti, dar poate fi utilizat si la protejarea coloanelor structurale chiar si usi rezistente la foc, in functie de situatia de utilizare are o rezistenta intre doua si cinci ore.

          Intr-adevar rezistenta termica poate fi crescuta odaca cu grosimea stratului dar cum il punem in opera la o grosime care sa fie semnificativa termic?

          • la utilizarea lui ca si termoizolatie la un planseu de exemplu. pentru tencuiala e mai dificil. in cazul celorlate materiale utilizate ca si termoizolatie, se aduce des in discutie ca si argument, ca cutare material are rezistenta mai buna ca si altul, fara a tine prea mult cont de celelalte caracteristici importante, precum rezistenta la foc sau gradul de degradare, absorbia de apa, gradul de difuzie. Ori in cazul acestora, mai ales cele de tip placi, e foarte usor sa compensezi rezistenta cu o grosime mai mare, dar sa obtii alte calitati de material mai necesare.

          • Gradul de difuzie, absorbtia de apa, gradul de degradare sunt caracteristici importante dar rezistenta la foc e pus prea des in topul prioritatilor, oare mai conteaza la un incendiu care decaleste fierul beton ca a rezistat mai mult materialul de izolare?

          • conteaza foarte mult daca este materialul care a propagat sau intretine arderea. pana la otel e cale lunga. iti dau un exemplu: in zona mea (la periferia orasului) sunt multe cabanute din lemn placate cu sistemul clasic de termosistem cu polistiren. fiind nelocuite permanet, primavara sau toamna, cand oamenii dau foc la iarba, in fiecare an iau foc 2-3 cabanute de acestea de la iarba de pe langa. le-am vazut aproape live cum ia foc polistirenul si se propaga. cu ce ii ajuta povestea cu ignifugarea, cu 45 de min intarziere (in cel mai bun caz). mai exista un tred, ca cica daca e pus corect in opera, intre zidarie si tencuiala cu are cum sa ajunga focul la el. ori simpla caldura il face sa se contracte si uite ce usor apare zonele de aerare necesare. pana la fier, majoritatea victimelor incendiilor sunt datorate fumului. un alt factor este creea de picaturi ale materialui in ardere. toate materialele care stau prost la aceste capitole sunt “doar”mascate prin solutii de ignifugare, bor, etc. ce facem cu fumul unei placi de polistire? ce facem cu lucrarile mari, cladiri multietaje, la care a ars doar anvelopa exterioara a cladirii, binenteles din polistiren?

          • Situatia e una mai aparte, probabil cei care dau foc la iarba sunt un pic luati pe ulei…probabil se distreaza, hai sa mai dam foc la o cabana, dar in general la case de caramida cred ca situatia e diferita, as vrea sa citesc o statistica la nivel national comparativa cu situatiile despre incendii (daca exista o baza de date nationala).
            La cladirile inalte sunt intr-adevar mai multe probleme iar vata intre etaje e posibil sa reduca propagarea focului.

            Problematica este si izolarea cu EPS peste lemn.

            A nu se intelege ca apar polistirenul, din contra, dar nici celelalte materiale uzuale nu sunt perfecte.

          • te rog sa te uiti un pic pe tabelul unui vanzator de anumite materiale si cum gaseste el argumente pentru produs. parca ar fi teleshoping. cu ce e mai naturala lana sau canepa sau celuloza decat roca? poate mai organica.

          • Ii cunosc, ti-am editat putin comentariu pentru ca nu am decat sa le fac publicitate gratuita pe aici. In ce priveste comparatia probabil se refera la consumul de energie pentru crearea produsului finit? Oricum nici celuloza nu e materialul de izolare ideal, urmeaza sa scriu articol despre ea, sunt aspecte despre care nu se prea vorbeste:)

  • Caramida cu goluri de aer are proprietati de izolare termica datorita AERULUI captiv. Aerul este izolatorul. Iar aerul are conductivitatea 0,024 W/mC, in timp ce perlitul are conductivitatea dubla. Asadar, atunci cand inlocuiesti aerul captiv cu un material mai bun conductor decat acesta, evident, nu imbunatatesti izolatia termica a produsului final, ci o scazi. Halal expert, cel ce v-a indicat metoda …

    • Un aspect important este densitatea golurilor de aer din caramida, altfel am avea o “caramida” cu un singur gol mare care ar inlocui in totalitate izolatia termica.

  • Conteaza golurile de aer .circulatia aerului cum este in musuroiul de termite,cimentul leaga perlitul dar ii trebuie un alt material sa fie rezistent la foc,faceti foc pe un bloc de beton si vedeti in cit timp explodeaza aschii din beton,perlitul lam folosit la pardoseli in strat de 7 pina la 10 cm grosime are 10 ani de cind am turnat acea sapa si este o izolatie foarte buna nu am riscat cu alte produse chimice,pemtru interior este cam cel mai bun material izolator, pentru exterior am creat canale de ventilatie si am realizat un strat gros de 22 cm, comportamentul izolatiei este bun, iar factura la gaz in iarna a fost intre 78 lei pe luna si 132 lei pe luna la o constructie de 110mp. faceti comparatie cu celelate sisteme de termoizolatie.

  • As vrea sa umplu intre capriorii acoperisului, intre stalpi in pereti si intre grinzile planseului intermediar. Este o casa in renovare cu mansarda de lemn si partial cu zid subtire de caramida. Ce ma sfatuiti?

    • Umpleti pe unde se poate, pentru solutii tehnice am nevoie de proiect, sau poze cu rezolutie buna si alte detalii ale casei.

  • Buna Bogdan,
    Intre Căpriorii unei case Vechi pentru izolație as vrea sa umplu cu perlit.
    Grosimea sa fie undeva la 10 cm. Imi rezulta o izolație buna? Se toarnă uscat și se podeste sau se face o șapă? Ce adaug pentru sapa și care ar fi prețul pentru m2 iar dacă se pune uscat trebuie pus ceva gen folie înainte? Nu se mamsardeaza dar e important sa se poată circula in pod.
    Multumesc.

    • Salut Mihai,

      Problema este daca structura rezista la greutatea aditionala, nu stiu exact pe cel asezi, ideal ar trebui presat(exista problema etanseitatii). Sugestia mea este sa nu-ti bati capu cu acest material pentru izolarea podului, celuloza ar un material mai potrivit, altfel poti sa utilizezi si vata de sticla dar va fi necesar sa creezi o podea cu niste popi de lemn inaltata prin izolatie si placi osb deasupra, altfel izoleaza sub astereala, grosimea de 10cm este prea mica, dubleaz-o, cel putin, iti vei recupera investitia.

    • Daca locuiesti in Beclean raspunsul ar fi unul diferit, deci unde locuiesti si de ce te astepti sa cumperi exact la acest pret?

  • Buna ziua. De unde pot cumpara 2.5 mc de perlita pentru a o pune in opera la o locuinta in Piatra Neamt?

  • Buna ziua.
    As vrea fac o incalzire in pardoseala, iar in loc de izolatia cu polistiren as vrea sa folosesc perlit sub sapa. Nu stiu, insa, 1. cat de gros ar trebui sa pun stratul de perlit, 2. ce granulatie ar trebui sa aibe si 3. de unde il pot procura la un pret bun, avand in vedere ca imi trebuie pt. 140 mp.
    Va multumesc!

    • Buna seara,

      Nu stiu cat spatiu aveti pentru a izola sub sapa, puteti sa sapati cativa zeci de centimetri?Cel mai bun pret este direct de la producator, dvs. unde aveti situat imobilul?

    • La Procema per;it gasiti perlitul, sapa trebuie sa o turnati de circa 7-10 cm grosime, la 140 mp de sapa trebuie 12-15 mc de perlit grosier, pret aproximativ de 230 lei/mc plus TVA.

  • buna seara, as dori sa stiu daca pot folosi perlitul pentru a realiza termoizolarea planseului de beton de la pod si ce grosime optima trebuie sa aiba stratul. multumesc mult

    • Buna seara,

      Poate nu e chiar cea mai buna idee sa adaugam o greutate considerabila peste planseu(la o grosime de cativa zeci de centimetri), orietati-va spre materiale mai usoare.

  • Ce parere aveti despre utilizarea perlitului pentru izolarea unei mansarde intr-o casa traditionala cu 52 de grade inclinare. Celuloza nu pare a fi cel mai durabil material si as incerca perlitul de 40kg/mc. La ce ar trebui sa fiu atenta la montaj in afara de scurgerea acestuia daca roade un soricel? Multumesc!

    • Veronica cum va fi pus în operă la 52 de grade?

      În privința celulozei ai nevoie de o durată de viață mai mare de 50 de ani? Sau la ce te referi când spui “durabil”?

  • la o casa cu pereti dubli cu caramida ,intre pereti aflati la o distanta de 20 cm ar fi rentabil?

    • E o complicație care nu merită, cu punți termice care nu pot fi eliminate și costuri mari, am văzut pe net câteva construite pe meleagurile noastre, toate avea probleme; am material sa scriu un articol pe aceasta temă, doar sa găsesc timpul

  • Noutăți? Are cineva turnat perlit in caramida? Merita?
    Doresc sa torn perlit in caramida de 38cm grosime
    Pentru 200mp de caramida
    Ce perlit e recomandat? Cel cu granulație mare 3-6mm?
    Ma ajutați cu un calcul? Cati mc de perlit trebuie sa cumpăr pentru a umple golurile? Mulțumesc

  • Construiesc 4 containere tip “Santier” vor fii montate pe picioare la aprox 60cm de la sol.
    credeti ca ar fii indicat betonul cu perlita, sa umplu partea de jos , pardoseala, rezista la incovoiere vibratii ??

  • Buna seara. Unde pot gasi perlit sau vermiculit care sa reziste la o temperatura de 900-1000 de grade celsius pentru izolarea unei tevi cu o grosime a peretelui de 10mm, in interiorul careia temperatura se ridica la 1000 de grade? Imi este necesar pentru constructia unei sobe racheta cu masa termica. va multumesc.

    • Bună seara,

      Am construit o sobă rachetă din samota, traseul principal în forma literei J construit din samota, iar peste am așezat un cub destul de mare din tabla, material care nu a fost tocmai ideal, de la condens a cam ruginita tabla exterioara, când voi muta soba voi construi exteriorul din cărămidă ceramică pentru sobe.

  • Buna seara,
    Eu asa avea ideea de a pune perlit sub podeaua de lemn a unei case vechi renovata. Podeaua o sa fie noua si cel putin o camera are radierul cu diferenta de 7 cm fie si numai pentru aceasta diferenta perlita m-ar ajuta.
    Alternativa ar fi un polistiren extrudat , cred ca acela izoleaza mai bine.

  • Bună seara. Vreau sa izolez planșeul de beton( 15 cm grosime), pod nelocuibil, înălțime 150 cm la coama. Varianta cu perlit o am în vedere. În proiectul inițial al casei era prevazut polistiren de 15 cm, cu sapa armata. Structura de rezistenta a casei cred ca a fost calculata și cu aceasta izolatie prevazuta inițial. Aceasta nu a mai fost facuta. Casa e parter cu etaj. Suprafață podului cca. 75mp.
    Recomandați aceasta varianta.
    Multumesc

    • Recomand celuloza suflata liber, sau vata, dacă nu găsești pe cineva care să sufle celuloza.

  • {"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
    >