Arhitectura traditionala si stilurile romanesti
Menu

Arhitectura traditionala si stilurile romanesti

By Bogdan Livinti | Arhitectura

Bufetul de la Sosea

Va propunem o scurta introducere in arhitectura traditionala romaneasca pentru cei interesati.

            Vom aborda istoricul acestor stiluri pornind de la arhitectura traditionala din cele sase provincii romanesti –Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat, Moldova , Dobrogea. De asemenea, vom explica in detaliu care sunt principalele elementele de detaliu care determina stilulurile arhitecturale romanesti.

Necesitatea existentei arhitecturii traditionale in prezent

Conform vechii zicale “ca sa-ti cunostii viitorul trebuie sa-ti stii trecutul” credem ca suntem datori sa stim cum a evoluat arhitectura traditionala dar si cum arata din punct de vedere formal.

De asemenea, apreciem casele traditionale romanesti autentice ca fiind un rezultat al aplicarii principiilor compozitionale, al proportiilor frumoase si decoratiilor de calitate.

De asemenea, trebuie subliniat faptul ca la momentul aparitiei lor au reprezentat avangarda din punct de vedere al tehnologiei cit si al punerii in opera.

Aceste momente au corespuns din punct de vedere istoric cu perioadele de bunastare economica si sociala ale poporul roman in decursul timpului.

Fiecare stil istoric cunoaste trei perioade, dupa cum urmeaza:

-perioada timpurie,

-perioada de maturitate,

-perioada de apogeu.

Arhitectura romaneasca a avut in decursul timpului  perioade in care doua sau mai multe stiluri arhitecturale au functionat in paralel. Exista si perioade atipice de scurta sau mai lunga durata in care s-a procedat la o revenire partiala la stilurile istorice anterioare.

Un exemplu in acest sens sunt anumite stiluri arhitecturale bisericesti care, desi au luat nastere cu mult timp in trecut sunt utilizate si in prezent cu success.

Prin urmare, in arhitectura mondiala stilurile au utilizat elemente preluate de la stilurile anterioare, lucru similar si in stilul arhitectural romanesc.

Principalele stiluri romanesti de arhitectura

            Avind in vedere faptul ca suntem un popor cu o istorie indelungata ar fi trebuit ca la capitolul arhitectura traditionala sa avem un portofoliu mai bogat de stiluri si derivate ale acestora.

In realitate este vorba de doua stiluri de arhitectura considerate ca fiind originale romanesti.

            Analizand aceste doua stiluri constatam faptul ca elementele de decoratie sunt preluate din arhitectura popoarelor vecine (turci, bulgari etc.) dar si din arhitectura popoarelor occidentale.

Acest principiu de compunere se intalneste la toate stilurile de arhitectura din toate timpurile, si anume, elementele care alcatuiau decoratia proveneau din arhitectura antica.

Revenind la cele doua stilurile romanesti de arhitectura considerate originale acestea sunt, dupa cum urmeaza:

  • Stilul brancoveneasc
  • Stilul neoromanesc

 Suplimentar fata de cele doua enumerate mai sus se mai reparca un stil de arhitectura derivat din primul stil, denumit stilul neobrancovenesc.

Stilul brancovenesc

            Arhiectura brancoveneasca a aparut in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) si s-a manifestat cu preponderenta in arhitectura bisericeasca pe de-o parte si pe de alta parte cea a resesedintelor persoanelor importante de la acea vreme- domnitor si boieri.

Aceste case in stil brancovenesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

            -greutate, masivitate si stabilitate rezultate din proportia covirsitoare a suprafetelor pline in comparatie cu cea a golurile,

            -caracter impozant datorat suprafetei mari in plan si a inaltimii cladirii,

-dispunerea pe verticala a functiunilor:

-la nivelul solului erau localizate anexele cladirii destinate personalului,

-parterul era ocupat in intregime de locuinta si gazduia zonele de zi si de noapte; acesta avea cea mai mare inaltime dintre toate spatiile,

-podul era nelocuit.

            -materialele folosite la finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var), caramida aparenta,

-decoratiile fatadelor:

                        -fara soclu,

                        -briu orizontal simplu din tencuiala pe zona care corespunde planseului parterului,

                        -partea superioara –briu in relief cu decoratii plate si un registru de planuri in trepte,

-tratarea golurilor:

-golurile de la nivelul solului care deserveau spatiile anexa aveau forma de semicerc la partea superioara si erau decorate simplu printr-un briu perimetral,

-golurile pentru usi aveau ancadramente din piatra sculptata; ancadramentele aveau arcade (forma arc de cerc) la partea superioara 

-golurile pentru ferestre aveau forma dreptunghiulara; la partea superioara aveau o arcada falsa (forma arc de cerc) si un glaf proeminent din tencuiala profilata in partea de jos; ferestrele aveau pictate ancadramente din motive geometrice;

-timplariile usilor si ferestrelor:

-nivelul solului (zona dependintelor) –usi, ferestre simple fara decoratii,

-usile de la nivelul parterului erau din lemn masiv cu modele geometrice simple,

-ferestrele de la nivelul parterului: erau din lemn si aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam,

            -accesul la nivelul parterului se realiza printr-un foisor / cerdac care prezenta urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

-coloane bizantine din piatra cu capiteluri decorate,

-arcade sub forma de acolade din tencuiala,

 -balustrade cu parapet din piatra sculptata cu modele florale de inspiratie persona.
ansamblu-brancovenesc-potlogi-balcon
ansamblu-brancovenesc-potlogi-750x410

Stilul neobrancovenesc

            Arhitectura neobrancoveneasca s-a manifestat de la sfarsitul sec. al- XIX pina la inceputul celui de-al doilea razboi mondial.

Reprezentantul cel mai important al acestui stil a fost arhitectul Ion Mincu. Acesta a fost considerat si fondatorul acestui stil. Prima lucrare in stil a fost Casa Lahovari in care functioneaza astazi Spitalul Cantacuzino.

Alti arhitecti importanti care au utilizat acest stil au fost Petre Antonescu, Carol Benesch, Nicolae Ghica-Budești, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, Alexandru Clavel, Paul Smărăndescu, Florea Stănculescu, State Ciortan, Constantin Iotzu, I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu.

            Stilul se caracteriza prin urmatoarele aspecte, dupa cum urmeaza:

-utilizarea de elemente constructive din arhitectura rasariteana bizantina cum ar fi coloanele cu diametru mare si inaltime redusa si arcada scurta,

-decoratia era formata din motive etnografice si arhitecturale preluate de la constructiile taranesti locale,

-preluarea decoratiilor din arhitectura otomana si renasterea italiana tirzie din zona de nord.

            Principalele cladiri construite in acest stil au fost, dupa cum urmeaza:

            -cladiri administrative locale –administratii financiare, primarii, vami etc.,

            -constructii publice –scoli rurale, banci, muzee, facultati, biserici, catedralele din Ardeal,

            -constructii locuinte –locuinte de lux, sociale,

             -imobile de raport (constructii cu mai multe nivele cu functiunea de inchiriere -parterul este ocupat de comert, etajele superioare sunt formate din garsoniere si apartamente).

Stilul neoromanesc

            Arhitectura neoromaneasca s-a manifestat de la sfirsitul sec.al- XIX pina la inceputul sec. al-XX.

Stilul reia tema deschisa de arhitectura brancoveneasca alaturi de noi elemente din arhitectura traditionala romaneasca cit si elementele din arhitectura europeana a vremii (arh. otomana, renasterea italiana tirzie).

Mesajul transmis de arhitectura neoromaneasca se doreste a fi sublinierea trecutului glorios al poporului roman. Reprezentantii cei mai importanti ai stilului sunt Ion Mincu (initiator), Grigore Cerkez, Cristofi Cerkez si Petre Antonescu.

            Aceste case in stil neoromanesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

-greutate si stabilitate rezultate din proportia mai mare a suprafetelor pline in comparatie cu cea a golurile; golurile incep sa aiba o pondere mai mare comparativ cu arhitectura brancoveneasca,

                        -caracter impozant datorat suprafetei mari in plan si a inaltimii cladirii,

                        -etajarea pe verticala a spatiilor:

                                    -parter – alocat functiunilor comerciale si are inaltimea cea mai mare,

                                    -etajele superioare – alocate functiunii de locuire,

                                    -pod mansardat – alocat functiunii de locuire.

                        -materialele folosite la finisarea fatadelor: tencuiala culoarea gri,

-decoratiile fatadelor:

                        -soclu proeminent cu briu iesit in relief,

            -partea superioara – briu in relief cu decoratii abundente cu relief plat; se remarca decoratiile viu colorate de pe briu si motivele florale.

-tratarea golurilor:

-golurile pentru usi si ferestre aveau ancadramente din tencuiala; ancadramentele aveau arcade (forma acolade) la partea superioara,

-golurile pentru ferestre aveau forma dreptunghiulara / semicerc; la partea superioara aveau o (forma arc de cerc) si un glaf proeminent din tencuiala profilata in partea de jos; ferestrele aveau ancadramente cu bazoreliefuri (motive florale);

-timplariile usilor si ferestrelor:

-usile de acces erau din lemn masiv cu decoratie simpla,

-ferestrele erau din lemn si aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-fatadele prezinta logii si balcoane cu urmatoarele elemente decorative, dupa cum urmeaza:

-coloane angajate cu capiteluri decorate,

-arcade sub forma de acolade,

-balustrade cu parapet plin fara decoratii,

 -decoratie pictata la partea superioara.
Bufetul de la Sosea - cladire in stil neoromanesc
Intrarea intr-o cladire in stil neoromanesc

Arhitectura traditionala romanesca

Alaturi de cele doua stiluri de arhitectura “culta” romaneasca exista si o a doua categorie, asa-numita arhitectura traditionala (taraneasca).

Aceasta a functionat concomitent cu cele doua stiluri si se baza in principal pe considerente mai mult de natura practica decat formala.

Datarea arhitecturii taranesti incepe odata cu inceputurile poporului roman si se continua pina in zilele noastre.

In principal este vorba de cladiri domestice cu functiunea de locuinta dar si dependintele din gospodarie (finar, grajd etc.). Evolutia acestora este data de nevoile directe ale membrilor familiei (adapost, hrana, depozitare materiale, mincare etc.).

Principalii factori care au influentat arhitectura traditionala sunt, dupa cum urmeaza:

-activitatile pe care le desfasurau membrii familiei –cum isi produceau hrana (agricultura, cresterea animalelor, pescuit etc.),

-formele de relief unde era situata locuinta (munte, deal, ses, zona litorala),

-materialele avute la indemina (lemn, piatra, lut etc.),

-conditiile climatice (zone reci, calde) si abundenta precipitatiilor,

-securitatea personala (zone sigure, zone nesigure – invazii cotropitori).

Un alt aspect important care a influentat arhitectura traditionala a fost legat de cine stapanea din punct de vedere administrativ provincia respectiva.

Ca urmare a acestui fapt, desi gospodariile servesc aceluiasi lucru (adapost pentru membrii familiei, cresterea animalelor si depozitarea hranei), acestea difera de la o provincie la alta.

In continunare vom trece in revista principalele provinciile istorice romanesti si principiile arhitecturale ale locuintelor.

Conform tipologiei arhitecturii traditionale exista mai multe tipuri reprezentative de case pentru fiecare provincie. Pentru a evita un articol extreme de lung am ales sa discutam despre cate un exemplu reprezentativ din fiecare provincie.

Harta cu toate tipologiile de arhitectura traditionala

Arhitectura domestica din provinciilor istorice

-Muntenia

Arhitectura Muntenia Peris
Casa din Muntenia localitatea Dragalina
Casa din Buzau localitatea Rusetu

Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

            -organizare planului casei:

-prispa cu stilpi (contravintuiri) si acoperis fara balustrade amplasata in fata casei cu rol de protectie la intemperii; pardoseala era din lemn sau pamint batut,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).

           -organizarea pe verticala a casei:

-cladirile au un singur nivel (parter) destinat in totalitate membrilor familiei; parterul era ridicat de la nivelul solului cu 25 – 30cm (grosimea talpilor de lemn pe care statea casa),

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea fanului si cateodata a anumitor alimente conservate,

-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu cea a parterului.

-raportul plin - gol:

            -primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

           -sistem constructiv:

-fundatii: piatra de rau,

-suprastructura: structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu sita / tabla plana (in functie de zona).

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intalnite erau la pazie si uneori pe stalpii prispei; exista si situatii in care ancadramentul usii era pictat cu modele geometrice,

-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple; ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:

-stalpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),

-material invelitoare: sita (maro inchis), tabla neagra (ruginea in timp).

Casa din Curtisoara judet Gorj
Casa din Plopi judet Mehedinti
Casa din Maldaresti judet Valcea

Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

            -organizare planului casei:

-la nivelul solului erau amplasate dependintele (spatii de depozitare a proviziilor, unelte etc.)

-prispa pe mai multe laturi cu stalpi (contravintuiri) si acoperis, cu balustrade cu rol de protectie la intemperii si aparare; pardoseala era din lemn,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).

           -organizarea pe verticala a casei:

-nivel 1 cu spatii de depozitare a proviziilor si unelte (ridicat de la nivelul solului cu 25 – 30cm -grosimea talpilor de lemn pe care statea casa).

-nivel 2 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului intre 1,20m – 2,00m),

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor alimente conservate; la nevoie podul era folosit ca zona de refugiu in caz de necesitate (invazii turcesti etc.),

-proportia casei: inaltimea acoperisului este mai mica sau egala cu cea a nivelului unu si doi.

-raportul plin - gol:

            -primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

           -sistem constructiv:

-fundatii: piatra de rau,

-suprastructura:

-nivel 1 -zidarie din piatra de rau / pereti din barne de lemn,

-nivel 2 -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu sita.

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intalnite erau la pazie, pe stalpii prispei si la parapetul balustradei nivelului unu,

-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple; ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:

-stalpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),

 -material invelitoare: sita (maroi inchis), tabla neagra (ruginea in timp).

Ardeal

Casa din localitatea Bran_Brasov

Casa din Localitatea Bran judet Brasov

Casa din campu lui Neag_Hunedoara

Casa din campu lui Neag Hunedoara

Casa din Radesti_Alba

Casa din Radesti, judet Alba

Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:

-locuintele erau organizate intr-o incinta impreuna cu anexele gospodaresti
(adaposturi animale, finar etc.); organizarea specifica este data de nevoia de securitate, fiecare gospodarie putind sa devina un punct de aparare pentru localitate,

-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita, cu balustrade;
pardoseala era din lemn / pamint batut,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o
masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere+ camera oaspeti).

-organizarea pe verticala a casei:

-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate; la nevoie podul era folosit ca zona de refugiu in caz de
necessitate,

-proportia casei: inaltimea acoperisului este dubla fata de cea a nivelului locuit.

-raportul plin - gol:

-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

-sistem constructiv:

-fundatii: piatra de riu,

-suprastructura:

-nivel locuit -structura din birne de lemn / structura din lemn si umplutura
din paianta / caramizi din lut arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu sita.

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,

-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:

-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var); la peretii din
birne de lemn se aplica o vopsitorie cu uleiuri (rapita, in) pentru protectia la intemperii si daunatori,

-material invelitoare: sita (maro inchis), tigla ceramica (ruginea in timp). 

Banat

Casa din Cherelus_Arad

Casa din Cherelus, judetArad

Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

-organizare planului casei:

-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita; pardoseala era din
lemn / pamint batut,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o
masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).

-organizarea pe verticala a casei:

-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,

-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu cea a nivelului locuit.

-raportul plin - gol:

-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

-sistem constructiv:

-fundatii: piatra de riu,

-suprastructura:

-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu sita.

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,

-timplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:

-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),

-material invelitoare: sita (maro inchis). 

Moldova

Casa din Voitinel,Suceava

Casa din Voitinel, Suceava

Casa din Hangu_Neamt

Casa din Hangu, judet Neamt

Casa din Piatra Soimului_Neamt

Casa din Piatra Soimului, Neamt

Casa din Curteni_Vaslui

Casa din Curteni, Vaslui

-Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

-organizare planului casei:

-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita; pardoseala era din
lemn / pamint batut; exista zone unde accesul se facea printr-un foisor cu balustrade si acoperis,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei / excentric si cuprinde plita cu
lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).

-organizarea pe verticala a casei:

-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,

-proportia casei: inaltimea acoperisului reprezinta 1 ½ din inaltimea casei.

-raportul plin - gol:

-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

-sistem constructiv:

-fundatii: piatra de riu,

-suprastructura:

-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu sita.

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,

-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:
-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),

-material invelitoare: sita (maro inchis) 

Dobrogea

Casa din Oltina_Constanta

Casa din Oltina, Constanta

-Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:

-organizare planului casei:

-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita cu balustrada;
pardoseala era din lemn / pamint batut,

-bucataria este amplasata in zona centrala a casei / excentrica si cuprinde plita cu
lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,

-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).

-organizarea pe verticala a casei:

-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 20
– 30cm –zidarie din piatra).

-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,

-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu inaltimea zonei de locuit.

-raportul plin - gol:

-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,

-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.

-sistem constructiv:

-fundatii: piatra de riu,

-suprastructura:

-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;

-sarpanta din lemn acoperita cu stuf.

-plastica fatadelor:

-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,

-timplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.

-materiale si culori folosite:

-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,

-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),

-material invelitoare: stuf (maro inchis). 

Servicii de proiectare pentru casele traditionale 

In decursul timpului am realizat proiecte de case traditionale si dorim sa extindem acest tip de serviciu.

Totodata ne place sa credem ca suntem raspunzatori pentru pastrarea si
conservarea patrimoniului nostru arhitectural-istoric iar practicarea arhitecturii de aceasta factura sa imbogateasca pozitiv fondul construit.

Abordarea demersului de realizare al unui proiect pentru o casa traditionala prezinta o complexitate sporita in comparatie cu proiectul unei case normale. 

Complexitatea rezida in principal din organizarea interioara, proportiile si detaliile pe care acest tip de proiecte le implica.

Un exemplu de proiect realizat relativ recent este cel al unei case in Judetul Ilfov.
Modelul ales impreuna cu beneficiarul a fost o casa traditionala din Judetul Buzau.

O casa din acea zona are urmatoarele caracteristici, dupa cum urmeaza:
-soclu inalt din piatra,
-accesul se face printr-un foisor acoperit cu balustrada; detaliile balustradelor si stilpilor foisorului,
-proprotia intre soclu, zona de locuit si acoperis,
-dimensiunile si forma geamurilor; imparteala acestora,
-forma acoperisului si invelitoare din tabla.

Vom prezenta in continuare doua proiecte de case realizate, unul cu o constructie noua si un altul pentru o restaurare a unei case existente. 

Casa in stil traditional romanesc din Zona Buzau 

Cel mai complex aspect al proiectului a fost realizarea golurilor fatadelor, care trebuiau sa introduca o cantitate de lumina suficienta in interior dar si sa se aiba proportia si dimensiunile corespunzatoare.

De asemenea pozitionarea lor a fost in sine o problema datorita dispunerii
functiunilor din interiorul casei (bucatarie, baie, living, dormitoare etc.). 

Casa in stil romanesc vatada sud

Casa in stil romanesc - fatada sud

Casa in stil romanesc vatada sud 2

Casa in stil romanesc - fatada sud

Casa in stil romanesc fatada vest

Casa in stil romanesc - fatada vest

Casa in stil romanesc acces foisor 2

Casa in stil romanesc acces foisor 

Casa in stil romanesc acces foisor 4

Casa in stil romanesc acces foisor 

Casa in stil romanesc acces foisor 3

Casa in stil romanesc acces foisor 

Restaurare cladire existenta - stil neoromanesc

Proiectul urmator prezinta o restaurare a unei cladiri existente din zona Casei Poporului (Bucuresti).

Cladirea era formata din doua corpuri, cel principal care s-a restaurant si caruia i s-a amenajat mansarda existenta si un corp mai mic care a fost extins cu o mansarda.

Datorita faptului ca se afla intr-o zona protejata si implica avizul Ministerului culturii si patrimoniului national a fost necesarea consultarea unui expert in monumente istorice.

Totodata trebuie mentionat ca s-a realizat si un proiect de consolidare al cladirii, aceasta fiind construita intre anii 1910 si 1920.

Stilul in care a fost realizata decoratia era o combinatie intre stilul
neoromanesc cu elemente art-deco.

Ministerul a impus ca demersul de consolidarea sa se faca fara sa fie afectate decoratiile de pe fatade.

Din acest motiv toate interventiile sau realizat numai in interior.

In final cladirea a fost adusa la standardele structurale din prezent pastrindu-si totodata toate decoratiile fatadelor.

casa in stil neoromanesc

Casa in stil neoromanesc

casa in stil neoromanesc fatada stanga

Casa in stil neoromanesc fatada stanga

casa in stil neoroma

Casa in stil neoromanesc fatada dreapta

Iti doresti si tu o casa in stil romanesc? 

Scrie-ne si te vom ajuta sa-ti implinesti planul.

Prezentare a arhitecturii si stilurilor romanesti realizata de arhitect Andrei Nastase.

About the Author

Am fost norocos sa am o inclinatie spre lucrurile tehnice, astfel s-a format o stransa legatura in special cu domeniul izolatiilor termice si in general al constructiilor de case pasive. Dupa dedicarea a catorva luni spre ani (acum) studiului sistemelor care formeaza o casa a urmat acreditarea de catre Institutul de Case Pasive din Germania. Astfel mi-am rotunjit expertiza in domeniul executiei riguroase a constructiilor caselor pasive. Misiunea mea este de a educa si ajuta cat mai multi proprietari sa-si transforme casa in caminul mult dorit.

>